Abdullah bin Masud (Allah să fie mulțumit de el) a spus: L-am întrebat pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa): „Care faptă îi este mai dragă lui Allah? El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Rugăciunea la timpul ei.” A întrebat mai departe: „Apoi care faptă?” El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „bunătatea față de părinți.” A întrebat mai departe: „Apoi care faptă?” El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Lupta pe calea lui Allah.” Apoi Abdullah bin Masud a spus: „Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne-a spus despre ele, iar dacă l-aș fi întrebat mai mult, el mi-ar mai fi spus mai multe.”

Osman (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că: „L-am auzit pe Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: Orice musulman care participă la o Rugăciune obligatorie și îndeplinește abluțiunea și se apleacă cu smerenie, va avea păcatele expirate, cu excepția păcatelor majore.

Abu Huraira (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cele cinci Rugăciuni (zilnice), Rugăciunea de vineri până la următoarea Rugăciune de vineri și Ramadanul până la următorul Ramadan sunt o ispășire a păcatelor comise între ele, atâta timp cât păcatele majore sunt evitate."

Amr bin Șuaib a relatat de la tatăl său, care a relatat de la bunicul său (Allah să fie mulțumit de ei) că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Impuneți-le copiilor voștri să facă Rugăciunea la vârsta de șapte ani, loviți-i (ușor - în terminologia islamică, înțelesul cuvântului a lovi nu este același cu acela pe care îl folosim astăzi) pentru (neîndeplinirea) acesteia la zece ani și separați-i în locurile lor de dormit.”

Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că l-a auzit pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Allah Preaslăvitul și Preaînaltul a spus: „Am împărțit Rugăciunea în două jumătăți între mine și robul Meu, iar robul Meu va primi ceea ce el cere. Și dacă robul spune „Laudă lui Allah, al lumilor Stăpânitor” Allah Atotputernicul spune: „Robul Meu M-a lăudat”. Și când spune: „Cel Milostiv, Îndurător”, Allah Atotputernicul spune: „Robul Meu M-a Lăudat”. Și când spune: „În Ziua de Apoi Stăpânul Cârmuitor”, Allah Atotputernicul spune: „Robul Meu M-a Preaslăvit” – sau a spus: „Robul Meu Mi-a încredințat treburile sale” – Și când spune: „Numai pe Tine Te adorăm, numai la Tine cerem ajutor”, El spune: Acesta este între Mine și robul Meu și robul Meu va avea ceea ce el a cerut. Iar când zice: „Pe drumul drept Tu fii-ne călăuzitor, nu pe drumul celor pe care Tu Te-ai mâniat, nici al celor rătăciți”, El spune: Aceasta este pentru robul Meu, și robul Meu va avea ceea ce el a cerut'."

Buraydah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cu adevărat, diferența dintre noi și ceilalți (necredincioșii) este Rugăciunea, iar cel care a abandonat Rugăciunea a devenit necredincios.”

Jabir (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că l-a auzit pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Cu adevărat, ceea ce se interpune între om și politeism și necredință (șirk și kufr) este părăsirea Rugăciunii.”

Salim ibn Abu al-Ja‘d (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că un om a spus: „Mi-aș dori să îmi pot găsi liniștea în Rugăciune.” Iar atunci când oamenii s-au arătat nemulțumiți cu această afirmație, el a spus: „L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: „O, Bilal, fă Iqama (chemarea pentru începerea Rugăciunii) și liniștește-ne prin ea!”

Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că: „Atunci când Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunea Takbir (Allahu Akbar- Allah este Cel mai Mare) nu vorbea între takbir și recitare. Am spus: „Fie ca mama și tatăl meu să fie sacrificați pentru tine!” Am văzut că nu vorbești între takbir și recitare, te rog spune-mi ce spui atunci.” El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Spun ‘Allahumma ba’id baini wa baina khatayaya kama ba’adta bainal-mashriqi wal-maghrib; Allahumma naqqini min khatayay kath-thawbil abyad minad- danas; Allahummaghsilni min khatayaya bil-ma’i waththalji wal-barad (O Allah, îndepărtează-mă de păcatele mele precum ai îndepărtat Estul de Vest, O Allah purifică-mă de păcatele mele precum un veșmânt alb este curățat de murdărie, O Allah curăță-mă de păcatele mele cu apă, zăpadă și grindină.)”

Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el și tatăl lui ) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) obișnuia să își ridice mâinile la umeri și apoi spunea Takbir (Allahu Akbar - Allah este Cel mai Măreț), apoi făcea ruku (se apleca). Iar când își ridica capul din ruku (plecăciune), își ridica mâinile și spunea: „Samia Allahu liman hamdiah (Allah îi aude pe cei care Îl laudă), Rabbana walakal hamd (Toată lauda Ți se cuvine Ție Doamne).” Dar nu își ridica mâinile când se prosterna, ci își ridica mâinile când spunea takbir (Allahu Akbar - Allah este Preamăreț) înainte de a se apleca până când Rugăciunea sa era completă.

Ubadah bin al-Samit (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Rugăciunea celui care nu recită surah al Fatiha nu este validă.”

Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el) a relatat: „El obișnuia să spună takbir în fiecare Rugăciune, indiferent dacă era o Rugăciune obligatorie sau voluntară, în timpul Ramadanului sau în afara acestuia. El spunea takbir când se ridica și spunea takbir când se înclina. Apoi, spunea: „Sami’a Allahu liman hamidah” (Allah îl aude pe cel care Îl Laudă). După care spunea: „Rabbana ua laka al-hamd” (Domnul nostru, laudă Ție) înainte de a se prosternă. Apoi, spunea: „Allahu Akbar” (Allah este Cel mai Măreț) în timp ce cobora la prosternare. Apoi, spunea takbir la ridicarea capului din prosternare, și spunea takbir când cobora în prosternare și apoi din nou spunea takbir când ridica în sus capul din prosternare. Apoi, el spunea takbir la ridicarea din poziția șezând după primele două raka' (unități de rugăciune); și făcea asta în fiecare Rak'ah până când termina Rugăciunea.” Apoi, după ce a terminat Rugăciunea, a spus: „Și jur pe Cel în Mâna Căruia se află sufletul meu, că dintre voi eu sunt cel care se aseamănă cel mai mult Rugăciunii Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) și aceasta a fost modul în care el și-a îndeplinit Rugăciunea, până ce a părăsit această lume.”